Poezie – Georgeta Minodora Resteman

ÎN NOPŢI DE PRIMĂVARĂ

Semeţ, la tâmpla serii, amurgul se-nroşeşte

Mantia-şi trece-n grabă pe creasta unui deal

La poale, crude ierburi şi pacea ce domneşte

Răzbate lin spre crânguri un plânset de caval

Străpunge linişti scurse din cerul primenit

Cu ploi de năzuinţe. Se zbat în noi, trudind,

Dorinţe, temeri, gânduri… Cireşii-au înflorit. Continuă lectura

Poezii – Cătălin Varga

Acatist

          Aş vrea să scriu un altfel de poem

Un nou catren, o altă poezie

Sa-l nasc nu cu cerneală, că mă tem

Că nu-i de-ajuns o coală de hârtie.

 

Să-l scriu pe rănile din piept gravat

Pristol în taina inimii amare

Pe el să Te cobori crucificat

Şi să Te-mparţi Iisus spre fiecare.

 

Să faci din orice inimă altar

Prin care braţul dragostea-şi întindă,

Purificată-n Jertfa din pahar

Iubirea Ta la piept să ne cuprindă.

 

Şi-aş vrea cât încă inima-i hoinar

Îndrăgostit de-a’ Tale simţăminte,

Cât încă bate-n aşteptări de jar

Să Te cobori din cerul Tău Părinte.

 

Tu pân’ la ea să nu Te mai opreşti

Coboară treaptă după treaptă-n murmuri,

Sub pasii Tai genunea să-i sfinţeşti

Şi-n pieptul ei să Te aşezi de-a pururi.

 

Te-nchide-aici sub zări de ametist

Şi luminează-mi cugetele goale,

Ca poezia-aceasta – acatist

S-o ţes smerit din gândurile Tale.

 

Epilog

          Nu-ncetează viaţa-n umbra

Crucilor din ţintirim

Nici sub lutul cald al gliei

Când întoarcem să-odihnim.

 

Nu sfârşeşte-n noi iubirea

Cu prea blându-i legământ

Când ne-acoperă ţărâna

Şi ne-ngroapă în mormânt.

 

Pe sub straturi de zăpadă

Ramurile-ascund fiori,

Iarna sub ţărâna ninsă

Crengi înmuguresc cu flori.

 

Ghiocei din nea se-arată

Torşi din lacrime şi dor,

Parcă-atâta viaţă poartă

Zâmbitori în cupa lor.

 

Nuferi albi plutesc pe ape

Ca o lebădă-n desiş,

Luna-şi picură-adorarea

Depărtându-se pieziş.

 

…Doar atunci înceată viaţa

Când spre cer ai ochii sluţi

Când ţi-s braţele de piatră

Când nu mai arzi şi nu mai lupţi.

 

Sonata despărţirii

            Bat clopote sfârşitul sub cerul de aramă

În noaptea despărțirii e vânt şi frig şi ploi

S-a stins treptat Iubirea, şi parcă-mi este teamă

Că prea bătrâni ieşi-vom din lupta-aceasta noi.

 

În ochi port încă viscol ascuns sub flori de nufăr

Am îngropat un suflet mult prea devreme-n ei,

De-aşa o rană-adâncă nici nu mai ştiu să sufăr

Când inima se-aprinde împrăştiind scântei.

 

Sfârşească-aici de-a pururi şi lacrima iubirii

Și umbra ce-am lăsat-o să-atârne între noi,

Eu n-am să port pe tâmple noroiul despărțirii

Nici despărțirea noastră mânjită cu noroi.

 

Eu te-am rănit Iubire, şi rana-i încă vie

Iar sufletele noastre abia îşi mai vorbesc

Vor învia din moarte, sau poate cine ştie

 

De-or învia vreodată în trupul omenesc.

Oricum ar fi, de astăzi, ’nalț alte simțăminte

Și nasc pentru Iubire – alt grai, alte cuvinte!…

 

Program artistic dedicat Zilei Copilului la Huedin

Protopopiatul Ortodox Huedin a organizat, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei, în ziua de Duminică 02 iunie, un spectacol cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului. Spectacolul s-a adresat tuturor copiiilor, elevilor şi celor dragi ai lor. Noutatea acestui spectacol au fost protagoniştii lui, tineri solişti din Huedin, ce se pregătesc sub egida Protopopiatului Huedin şi a Centrului Catehetic „Protopop Martir Aurel Munteanu”. Programul întâlnirii a debutat la ora 18 cu o rugăciune pentru copii, săvârşită de Părintele Protopop Ciprian Taloş în paraclisul protopopiatului „Sf. Trei Ierarhi”, după care a urmat în sala festivă spectacolul propriu-zis. Au urcat pe scenă Maria Taloș, elevă a Școlii de Muzică „Augustin Bena”, care a susținut un recital de muzică sacră, Oana Tomoș și Cristina Bolfa, eleve ale Școlii Populare de Artă „Tudor Jarda”, care au interpretat în fața publicului mai multe piese de muzică ușoară și populară. A urmat Grupul Vocal Folcloric „JUNII VLĂDESEI” coordonați de instructorul Florin Ciorte care au prezentat un scurt program artistic de dansuri și cântece tradinționale românești. Spectacolul artistic dedicat Zilei Internaționale a copiilor de la Huedin s-a încheiat cu programul susținut de Ansamblul de jocuri populare al copiilor din Călăţele coordonați de Părintele Călătean Dănuţ.

http://www.radiorenasterea.ro

Pelerinaj la Mănăstirile Ciucea și Râșca Transilvană

Sâmbătă, 25 mai 2013, Grupul de Tineret „Protopop Florea Mureșanu” de la Parohia clujeană „Sfânta Treime”, a realizat un pelerinaj la Mănăstirile Ciucea și Râșca Transilvană. Tinerii însoțiți de părintele Cristian Baciu au parcurs un traseu ce a presupus vizitarea bisericilor și mănăstirilor, dar și cele mai importante obiective turistice din zona Huedin, Ciucea, Râșca, Beliș, Mărișel, Someșul Rece, Gilău, cu oprire în Parcul Național Apuseni. Continuă lectura

Pr. Prot. Ciprian Taloş – Prefigurarea patimilor lui Hristos în psalmii mesianici din Vinerea Mare (II)

2. Blestemele rostite împotriva vrăjmaşilor

În unii psalmi citiţi în Vinerea Patimilor întâlnim blesteme rostite de Dumnezeu către vrăjmaşii care s-au ridicat pe nedrept împotriva „Unsului Său”. Înţelegerea sensului adevărat a acestora o facem posibilă apelând la comentariul din manualul „Studiul Vechiului Testament”: „Sfinţii Părinţi văd în aceste blesteme nişte simple profeţii exprimate sub această formă. Sub numele de vrăjmaşi, psalmistul înţelege pe vrăjmaşii lui Dumnezeu şi pe cei ai Mântuitorului, adică pe cei necredincioşi şi lepădaţi de Lege, cărora el le vesteşte răzbunarea Domnului, care va veni asupra lor. Că aceste blesteme trebuie să fie socotite ca unele care se rotesc în formă de prezicere, se vede şi din faptul că Sfânta Scriptură, de obicei exprimă prin modul imperativ lucruri ce se vor întâmpla în viitor. Să fie înseamnă se va întâmpla (în viitor). Blestemele, apoi, se rostesc nu din sentimentul răzbunării proprii, ci din zelul cel mare pentru cauza dreptăţii dumnezeieşti. Pedepsele pe care le doreau psalmiştii pentru cei nelegiuiţi, mai trebuie, apoi, socotite ca un mijloc de îndreptare a celor ce au păcătuit şi totodată ca avertisment pentru cei credincioşi, ca ei să fie feriţi de exemplul celor răi. În gândirea celor vechi, ideile abstracte primesc o formă concretă: păcatul se concretizează în persoana păcătosului. Prin urmare,
blestemul se referă, în primul rând la păcat ca atare, şi numai în al doilea rând la păcătos[1].

Continuă lectura

Cătălin Varga – Suferinţa iubirii sau pilda tatălui risipitor

Intoarcerea Fiului Risipitor  „Şi sculându-se, a venit la tatăl său. Şi încă departe fiind el, tatăl său l-a văzut şi i s-a făcut milă şi, alergând, i-a căzut pe grumaz şi l-a sărutat” (Luca 15, 20). Emoţionantă această regăsire! Tatăl său îl vede încă de departe (Ps. 138, 3; 7-10), căci iubirea nobilă a lui Dumnezeu vede atât de departe (Isaia 57, 19), până acolo unde s-a dus fiul, părăsind casa copilăriei sale. I-a ieşit întru întâmpinare alergând, nerăbdător să-l îmbrăţişeze şi să-l readucă la viaţă. Continuă lectura

Georgeta Resteman – LA BOLOGA, JUDEŢUL CLUJ, “DUMNEZEU A SEMĂNAT UN SÂMBURE DE GENIU”!

Ioana_cartiIOANA RESTEMAN şi-a lansat romanul „SURÂSUL UMBRELOR”, Editura LIMES, 2013

Bologa, judeţul Cluj, la amiază, într-o dumincă de 12 mai 2013. Forfotă mare în faţa Căminului cultural din localitate spre care, pâlcuri, pâlcuri de săteni şi invitaţi se îndreaptă în straie de sărbătoare. M-am apropiat de tânăra îmbracată în costum naţional tradiţional, purtând pe „spăcel” (ie), poale şi „zadie” (şorţ) toată truda mâinilor măiastre ale înaintaşelor familiei a cărei poveste va fi cunoscută iubitorilor de literatură după lansarea primei sale scrieri… Azi am întâlnit-o pentru prima oară, dar cu câteva zile în urmă îmi trimisese prin poşta electronică varianta online a romanului său de debut cu care m-am delectat, uimită de talentul autoarei şi construcţia impecabilă a scrierii. Am citit în ochii ei frământări şi gânduri generate de emoţia momentului care urma şi i-am şoptit îmbrăţişând-o: „fii liniştită, totul va fi minunat, după cum minunat îţi este sufletul!” Continuă lectura

Pr. Radu Mureşan / Iubirea aproapelui – virtute ce dă sens creştinismului

“Dacă cineva zice: Îl iubesc pe Dumnezeu!, dar pe fratele său îl urăşte, mincinos este. Pentru că cel ce nu-şi iubeşte fratele pe care-l vede, nu-L poate iubi pe Dumnezeu pe Care nu-L vede.Şi această poruncă o avem de la El: Cel care-L iubeşte pe Dumnezeu, să-l iubească şi pe fratele său.” Ioan 4, 20-21 Continuă lectura